Viata culturala

La fel ca orice comunitate şi locuitorii comunei Dudeştii Vechi pe langa toate celelalte activitaţi au avut şi o viaţă culturală destul de bogată şi specifică lor ,deoarece aici in 1738 s-au stabilit etnici bulgari, care s-au straduit şi au reuşit să-şi păstreze identitatea culturală pană in prezent.

Amintim şi faptul că alături de etnicii bulgari , care au fost majoritari, aici au trăit şi romani, maghiari, germani, evrei şi in prezent ucrainieni.Ei au fost intr-un număr destul de mic şi probabil acesta e motivul pentru care n-a ramas nici un semn din cultura lor.

O perioada destul de lunga de timp biserica (ca institutie) a fost promotorul cultural principal, deoarece ea a fost cea care a asigurat procesul de educare pe plan spiritual, cultural si educational.

Despre viata culturala a bulgarilor din D-V se spune ca a fost bogata si interesanta.

Una din primele forme ale vietii culturale a fost şezătoarea .

După amintirile celor mai in varstă locuitori, in com. au existat un numar de 8(opt) şezători, ele fiind organizate pe zone (cartiere), astfel incat să poată acoperi toata suprafata localitatii.

Fiecare şezatoare purta un nume (uneori satiric)ales de catre cei care frecventau acea şezatoare.Acest nume, de obicei era in stransa legatura cu zona sau cu proprietara casei unde se tinea şezătoare. Se cunosc opt locuri de şezatoare, fiecare cu numele ei , dupa cum urmeaza:

1. „Kucata”- aflata in partea de est a comunei.Aici se adunau tinerii care locuiau in zona „paruf numer”

2. „Nemskata”- aflata relativ aproape de precedenta si frecventata de catre tinerii din zonele „Tapja”, „paruf numer”si „Lacvata ranga”.

3. „Gjukcvata”- frecventata de tineretul zonei „Tapja”.

4. „Manenata”- aflata pe strada mica (manenata ulca), aproape de micuta capela a Sf. Vendelin. Aici se veseleau tinerii din zona si cei care locuiau in centrul comunei.

5. „Bruzdenskata”- aflata in cartierul cu acelasi nume si frecventata de tinerii care locuiau de partea cealalta a paraului Aranca.

6. „Rosavata”- aici veneau tinerii care locuiau in zona podului mare (gulemija most) si pana la gara.

7. „Martinata”- aflata in sudul comunei si frecventata de tineretul ce locuia in zona „Sigheta”.

8. „Krajcarcjvata”- aflata in zona „Sistreg”

Specificam ca la sezatori tinerii mergeau imbracati numai in port popular.

La fiecare din aceste şezatori erau muzicanti tocmiti de catre tineri

care cantau la acordeoane, viori si clarinete.

Dintre cei mai renumiti muzicanti amintim

clarinetistii: „Macju Cekul”, „Peru Njonjva”, „Cepu Gjoper”, „Nikola Isinkva”, „Toncu Balice”, „Peru Serbeca”, „Gjuka Nigjva”.

acordeonistii: „Miklus Marsova”, „Peru Ispravnika”, „Peru Hipcva”, Miklus Cjurcva”, „Macju Seghera”.

violonisti: „Bonku Nigjva”, Tonu Bratane.

la fluier era cunoscut „Macju Sutul” .

De multe ori impreuna cu acesti muzicanti mai cantau si tineri baieti care aveau instrumente muzicale si erau talentati in ale muzicii.

Pe linga cele opt sezatori, care erau frecventate o perioada bine determinata: din 18 oct.Sf.Luka pana in ultima zi a Farsangului au existat si alte forme de distractie si divertisment.

Pe intreaga perioada a verii (pana la inceperea sezatorilor in toamna), tinerii se intalneau la marginea satului „na kraja”. Aceste locuri de intalnire, de la margine de sat, erau astfel pozitionate incat sa fie cat mai aproape de cele opt sezatori. Acolo pe langa dansurile si muzica asigurata de catre cei care cantau la sezatori se mai organizau si diferite jocuri si intreceri sportive sau de divertisment: „svinka”, „roba”, „pupicj”, na narodna”, „kacka”, „dubra li ti zinata”.

Alaturat este prezentata harta localitatii pe care se arata locatia fiecarei sezatori cu numele aferent si cartierele.

poza HARTA

Aceste forme de divertisment au continuat sa existe si dupa cel de-al II-lea razboi mondial, pana prin anul 1952, cand a inceput sa apara o puternica dorinta a puterii locale sa centralizeze toate aceste sezatori intr-una singura si astfel apare prima sezatoare din centrul comunei, unde tinerii faceau eforturi sa se simta bine.

Prima sezatoare centralizata se afla la casa cu nr. , pe atunci i se se spunea casa lui Rizi „Reznata kasta”. Aceasta

sezatoare a fost numita si primul camin cultural, functionand in paralel cu celelalte sezatori, prin anii 1949-1950. Tot atunci a fost numit si primul responsabil de camin, in persoana lui Ronkov Peru „Lukvicna”.

In acest loc dascalul Ronkov Iakob îi chema la repetitii pe tinerii care faceau parte din corul barbatesc, organizat de el insusi in anul 1938, cu ocazia jubileului comunei. Acest cor avea si calitatea de cor bisericesc.

Deoarece corul a fost organizat de un dascal, repetitiile au fost tinute initial in cladirea scolii si biserica, iar mai tarziu la caminul cultural.

poza COR 1938

Cel care a preluat conducerea corului barbatesc de la dascalul Ronkov a fost invatatorul Bratilov Ioan. Acesta s-a ocupat de cor pana in anul 2004, fiind prezent pe scena cu ocazia sarbatoririi a 200 de ani de la construirea bisericii catolice din localitate.

In toata aceasta perioada el a fost acela care s-a ocupat de reanoirea si completarea corului cu noi membri. Pe langa cantecele pe care le-a preluat de la dascalul Ronkov, invatatorul Bratilov a compus si altele, acestea intrand in repertoiul corului. De asemenea a organizat corul de copii al claselor primare, dansuri si grupuri vocale acompaniate de copii instrumentisti, ce au invatat de la el unele secrete ale muzicii.

Inv. Bratilov Ioan a fost unul din cei mai activi invatatori in ceea ce priveste viata culturala a comunei.

poza cor

poza copii

poza grup vocal

In anul 1939, un alt dascal pe nume Petru Telbis a intemeiat fanfara care din pacate a avut o viata destul de scurta, dar pentru respectiva perioada avand actiuni destul de apreciate.

Fanfara canta la logodne, nunti, diferite sarbatori organizate in sat, dar mai ales in primele 10 zile ale lunii mai – zilele regelui- cand se arborau steaguri in fata institutiilor de stat. Tot pe muzica fanfarei ele erau date jos pe 10 mai, ultima zi a sarbatorilor.

De asemenea fanfara mai canta si la inmormantari, acolo unde era solicitata.Aici amintim ca aceasta a cantat si la inmormantarea renumitului paroh „Franc Kristovcak”.

poza Fanfara

In perioada interbelica se faceau repetitii la casa culturala din centrul comunei, casa ce fost organizata ca loc de distractie in mod special pentru cei care aveau o meserie de baza, (mestesugari) „cuklendere”. Acestia nu frecventau sezatorile si nici nu se imbracau in port popular.

Spatiul din „Reznata kasta” fiind prea mic pentru tinerii care se adunau aici, noul responsabil de camin Petcov Anton, a dus tratative cu conducerea CAP pt amenajarea unui spatiu mai mare in casa lui „Sodas” (Sodasove).In aceasta cladire a caminului, activitatile culturale au continuat pina in anul 1960, cand s-a dat in folosinta cladirea cea noua a Caminului cultural, aflata in centrul comunei, aceasta avand acelasi statut si in prezent.

Mentionam ca inca din anul 1948 a fost organizata o echipa de dansuri populare de catre Ciocani Petru „Kacna”, formatie care a participat, impreuna cu directoarea scolii – Borislava, la manifestari culturale organizate in capitala tarii, Bucuresti.

De atunci si pana in prezent, pe langa toate celelalte activitati culturale, dansul popular a fost aproape intotdeauna activ in viata culturala a bulgarilor din localitate.

poza echipa de dansuri bulgaresti 1952

poza echipa de dansuri bulgaresti 1960

Una din cele mai bune echipe de dansatori a fost cea a a anilor 70, al carei instructor a fost inv. Tatov Petru.Aceasta prezentat dansuri populare bulgaresti atat in tara cat si in strainatate, imbracati fiind in frumosul port popular bulgaresc.

Poza dansuri1975

Cel care a preluat stafeta de la inv. Tatov a fost prof. Viruzab Sebastian , care a organizat o alta echipa mai tanara, prezentandu-se cu aceasta la festivalul concurs „Cantarea Romaniei” in anul 1983. Faza pe tara la acest festival concurs a avut loc la Bucuresti, la Rapsodia Romana, unde echipa de dansuri bulgaresti condusa de prof. Viruzab s-a situat pe locul III.

poza echipa de dansuri bulgaresti 1983

Un rol important in viata culturala a comunei a avut profesoara de muzica Ghergulov Maria, ea organizand coruri, scenete, sezatori, grupuri si solisti vocali si orchestre cu care de multe ori s-a prezentat la diferite concursuri.Una din cele mai reusite orchestre organizate de ea a fost cea a anilor 75.

poza 1 orchestra75

Aceasta orchestra, cu toate ca era formata din adolescenti a asigurat buna dispozitie la foarte multe baluri, serbari scolare si nunti.

poza 2 orchestra75

Inainte de a intra la pensie, prof. Ghergulov Maria a organizat o echipa de dansuri populare formata din elevii claselor VII pe atunci.Ei au participat la festivaluri, concursuri si serbari. Tot ei au fost cei care au reprezentat cu succes, minoritatea bulgara la festivalul de traditii: Nunta in Banat, organizat la Timisoara in anul 1997, prezentand obiceiul nuntii la bulgarii din Banat.

poza 97

Desi este in pensie, prof. Gergulov Maria n-a refuzat niciodata sa puna la dispozitie idei, texte si cantece culese de ea.

Cei care continua in prezent traditia dansului bulgaresc au fost indrumati in pasii de dans inca de la gradinita de catre educatoarea Velciov Ela. Copii mici fiind, ei au fost invitati sa reprezinte comunitatea bulgara la diferite festivaluri ce au avut loc in orasele: Arad, Cluj, Timisoara, Braila.

poza gradinita

Fiind elevi de gimnaziu, ei au fost preluati si indrumati de Pavel Velciov, actualmente referent cultural si Elena Doiceva, care incepand cu anul scolar 2004/2005 a fost trimisa de catre Min.Invatamantului din Bulgaria pentru a revitaliza cintecul si dansul traditional bulgaresc.

Pe langa dansuri, acesti copii si adolescenti talentati continua traditia in ansamblu a vietii culturale, fiind implicati in toate activitatile organizate in cadrul Caminului cultural: cor, teatru, grupuri vocale si orchestra.

poza

poza

poza

Nu trebuie uitat unul din cei mai longevivi in de-ale muzicii, prezent parca dintotdeauna in viata culturala a comunei si anume Serbescu Rafael. Acesta provine dintr-o familie de muzicanti, unde a invatat sa cante atat la clarinet cat si la saxofon, el insotind toate echipele de dansuri inca din anii 60 si pana in prezent.

Saxafonul lui a fost auzit la balurile organizate in vechiul camin, la nuntile din comuna si la aproape toate activitatile organizate pana in prezent in cadrul Caminului Cultural.

poza Serbescu

Pe langa activitatile de cor si dansuri populare, a existat din totdeauna interes si pentru teatru. „Actorii”-elevi si nu numai, au fost indrumati atat de preoti cat si de catre dascali.

In anul 1939 a fost prezentata la Casa de cultura o piesa de teatru pe tema religioasa, piesa ce a fost pusa in scena de catre preotul Nikola Pflanzer si dascalul Iaku Ronkov.

poza teatru

Ca forma culturala, teatrul a continuat sa existe de-a lungul anilor, copiii- actori amatori, fiind indrumati, de obicei, de catre profesorii de limba romana: Castiov Matei, Tamas Petronela, Sarbu Petronela in cadrul scolii, iar in cadrul bisericii, unde se organizau piese de teatru pe teme religioase (in special pentru sarbatoarea Craciunului), indrumatori au fost preotii: Kalapis Karol, Vasilcin Ioan.

Un rol important in viata teatrului de amatori l-a avut si Ghergulov Gheorghe. Acesta a scris, a regizat si a tradus piese de teatru, mai ales cu caracter satiric pentru sarbatorile de Farsang.

El a fost acela care impreuna cu inv. Bratilov Ioan si prof. Ghergulov Maria au organizat programul cultural pentru evenimentul din anul 1988 cand s-au sarbatorit 250 de ani de la stabilirea bulgarilor pe aceste meleaguri.

poza

In prezent, Ghergulov Gheorghe lucreaza la conservarea cantecelor populare bulgaresti impreuna cu un grup de muzicanti mai in varsta organizat de el insusi.

.

poza

In incheiere se cuvine sa-i amintim pe toti aceeia care au stat la conducerea Caminului cultural de la inceputuri si pana in prezent, fiind atenti la buna desfasurare a tuturor evenimentelor culturale ale acestei minoritati:

1. Ronkov Peru (Lukvicna)

2. Petkov Anton (Kokalcu)

3. Ciocani Peru ( Kacna)

4. Markov Nikola (Ganjul)

5. Velciov Peru

6. Velciov Bonaventura

7. Rankov Ghjuka

8. Barna Ioan

9. Topciov Peru (Kratcul)

10. Chiu Gheorghe

11. Ciobanu Nicolae

12. Rat Aurel

13. Sofran Ian

14. Boboiciov Anton

15. Velciov Pavel (Pali Mustikcul)

 

Fragment din “Monografia Localității Dudeștii Vechi”.